Mai ții minte când încă nu ne erodasem pe la colturi
când citam de prin cărți cu ardoarea unor anarhiști?
Ce gânduri riscante ieșeau din neîntinate răsuflări
De credeam până și propriile corpuri de a fi suspecte de vreo nelegiuire.
Pe-atunci încă nu băusem licorile acelea otrăvitoare de care ne avertizează cei ce le-au căzut deja sub mreje.
Mai știi când ai tai ne-au pus sa pregătim conopida de murat?
„Un proces de reeducare a răbdării” i-ai zis
Am râs și am continuat meticulos să desprind florile
Care și-așa semănau cu cele pe care ți le împleteam în păr în ziua aceea pesimistă de aprilie
Când afară era prăpăd
Iar în lumea noastră toate se nășteau din nou.
Poate că am murat prea multe conopide la viața mea.
Sabina Sbera
desen realizat de Iasmina Slabu
Yorumlar