Cad inutil prin vise si privesc. Undeva, în jurul meu, ridată, altă frunză Toți plâng perfect, eu mă înec e toamnă. Înalt și îmbujorat Adormi grăsuț, complet, eu cad. Cad inutil în critici și privesc. Sunt varză. Mă știi, te simt, în rest pădurea doarme. Înghit sărat și pas. Un perete recită minciuni, ape tulburi, pas. Dèja-vu, model, calci apăsat în gol, iluzii, pas. Plutesc inert, resemnat fuga e doar în mintea ta, ecou sărat, neviu, iar pas. Într-o oglindă ești pustiu acord tacit și declarație. nimic Iubire și atât, iubire în ramă iubire întremurături Un ultim pas.
Oana Manițiu
Comments